“Știu că Dumnezeu a pus totul în ordine și toate evenimentele la locul lor. Dacă nu aș fi urmat cursurile de instruire Med Missionary, mama mea ar fi fost acum pe prednison. Acum nu mai are dureri și își trăiește viața în mod normal.”

Acestea sunt cuvintele lui Tere Stepper,  educator al prenatal și consultant în alăptare care locuiește în Portland, Oregon. Evenimentele la care se referă au început când mama ei, Elsa, a zburat cu avionul de la casa ei din Peru la casa lui Tere pentru vizita ei anuală. 

Era în septembrie 2021, iar Elsa tocmai primise a doua doză de va-cc-in C-19 înainte de călătorie. Când a sosit, chipul ei reflecta a sănătate – sau cel puțin așa  credea Tere.

Într-o dimineață, mama ei nu a ieșit din camera sa. Tere a intrat să o vădă ce face Elsa și, găsind-o încă în pat, a întrebat-o dacă se simte bine. 

“Mama mea a început să plângă și mi-a arătat mâinile”, povestește Tere. “Erau atât de rigide, dureroase și grele. Când m-am uitat la mâinile ei, arătau ca două baloane. Erau atât de sensibile la atingere!”. 

Mâinile Elsei au fost cele mai afectate și părea a fi o reacție autoimună. Tere și-a observat mama și a remarcat durerea pe care o simțea Elsa.  

“Era foarte interesantă durerea din degetul mijlociu”, descrie Tere. “Simțea un curent electric care îi curgea spre cot și apoi spre locul de vaccinare din umărul stâng. Nu o mai văzusem niciodată suferind în acest fel”.

Tere l-a sunat pe fratele ei, medic la secția de urgență. “Îmi pare rău să-ți spun, dar ăsta este efectul vaccinului”, i-a spus el, și i-a recomandat să facă o ecografie și să consulte un reumatolog.

Tere a căutat tot felul de remedii naturale pentru a încerca să o ajute pe mama ei. Apoi, Tere a sunat-o pe Heather, o prietenă, asistentă medicală. Împreună, au făcut cercetări până când au găsit informații prin intermediul Societății Americane de Reumatologie care arată că injecția este un factor declanșator al artritei reumatoide (AR). Elsa a făcut analize de laborator dar ele nu au arătat valori modificate fata de normal și nu confirmau diagnosticul de AR. 

“Și s-a întâmplat peste noapte”, s-a mirat Tere.

Tere a făcut aceste observații cu privire la durerea mamei sale într-o zi de miercuri. Doar patru zile mai târziu, ea a început cursul online de șase săptămâni de instruire misionară medicală, Med Missionary. 

“Totul se referea la antiinflamator”, își amintește Tere. “Atunci i-am spus prietenei mele Heather că este trimisă de Dumnezeu. Mi-am dat seama că toate aceste cursuri se refereau la o dietă antiinflamatorie, așa că i-am spus mamei mele, asta este, o luăm de la capăt. Vom găti într-un mod diferit acum”. 

Tere a început să facă un vârtej în bucătărie, după cum descrie ea, pentru a achiziționa ustensilele și ingredientele folosite în dieta antiinflamatorie de la cursul de instruire. 

“Primul lucru pe care l-am primit prin poștă a fost cartea de bucate Autoimmune Plant-Based Cookbook” (Rețete din plante pentru bolile autoimune), împărtășește Tere. “Am fost atât de fericită încât am început să fac rețetele”. 

Tere a găsit unele dintre rețete ca fiind simple și ușor de făcut. Altele, a observat ea, necesitau mai multă muncă și necesitau anumite ingrediente înmuiate și germinate în prealabil. Ea s-a hotărât să urmeze cu fidelitate rețetele, spunându-și: “Nu-i nimic, fac asta pentru mama mea”. 

După doar trei zile de la introducerea dietei antiinflamatoare, Tere a făcut poze la mâinile mamei sale. 

 

 

 

“A fost o diferență uriașă”, împărtășește Tere cu un amestec de ușurare și încântare. 

După doar o săptămână, mâinile Elsei reveniseră la normal. Dieta antiinflamatoare îi transformase mâinile umflate în mâini sănătoase și capabile să se miște fără disconfort. 

“Din acea zi și până astăzi, nu ia niciun medicament, nimic”, afirmă Tere. “Doar dieta”.

În timpul călătoriilor sale înapoi în Peru, Elsa a avut o experiență care i-a întarit și mai mult angajamentul de a rămâne la dieta antiinflamatoare. 

 “A mâncat în oraș și a mâncat carne din greșeală”, își amintește Tere. “Ambii ei genunchi au devenit atât de dureroși și înțepeniți încât nu mai putea să meargă”.  

Durerea și edemele din corpul Elsei au dispărut din nou complet pe măsură ce a continuat să țină dieta antiinflamatoare. Atât pentru Tere, cât și pentru mama ei, mâncatul în oraș nu mai are același farmec. 

“Am observat că, atunci când vede mâncare în oraș, spune: “Nu, nu”, pentru că știe că organismul ei reacționează imediat”, împărtășește Tere. “Medicii ei au întrebat-o ce face, deoarece cifrele analizelor de sânge au scăzut atât de mult încât acum sunt normale.” 

Când medicii aud despre schimbările simple pe care le-a făcut, ei răspund: “Continuați tot așa”. 

Anemia cronică a lui Tere se rezolvă

Și a continuat. După luni de zile în care a urmat dieta, Tere a început să observe complimentele pe care ea însăși le primea în legătură cu pielea ei atunci când ieșea cu prietenii sau se întâlnea cu familia prin FaceTime. 

“Pielea ta arată mai bine!” își amintește Tere că îi spuneau. 

Fiul ei i-a spus: “Mamă, ai obrajii roșii!”.

Și, cu siguranță, roșul din obrajii lui Tere revenise – ceva ce nu mai experimentase din liceu, în urma unui diagnostic de anemie cronică. 

“Am 45 de ani”, împărtășește Tere. “Toată viața mea, am luat suplimente de fier sub formă de pastile, care îmi dădeau constipație, sau sub formă de sirop”. 

Tere și-a amintit că mama ei încerca să economisească bani din cauza costului suplimentelor de fier și că, indiferent dacă mânca sau nu carne, nivelul de fier era întotdeauna scăzut. 

Când Tere a fost însărcinată cu fiul ei, la 30 de ani, medicii îngrijorați au îndemnat-o să facă schimbări – deși, odihna mai multa, a fost singurul lucru care i-a adus o ușoară îmbunătățire. 

Uneori, nivelul ei de hemoglobină scădea până la 8. Când își lua cu fidelitate suplimentul, nivelul creștea doar până la 9,5. Se simțea mereu obosită și nu știa ce să facă.

Chiar înainte de a începe instruirea la Med Missionary, Tere și-a făcut analize de sânge la un medic naturist care i-a atribuit anemia faptului că era vegană. 

La o săptămână după rezultatele analizelor de laborator, Tere a început dieta antiinflamatoare. În timpul instruirii, a auzit o mențiune despre un sos pesto nutritiv care i-a atras atenția. 

“Acest pesto era diferit”, își amintește ea. “Nu avea ulei și avea tot felul de verdețuri”. 

“Când am încercat să fac rețeta, am spus: ‘Este atât de bun!’ “. împărtășește Tere. 

A început să adauge rețeta la multe dintre mesele ei, un obicei care a continuat luni de zile. După un timp, medicul a văzut-o din nou pe Tere pentru un control care a inclus mai multe analize de sânge. 

De data aceasta, nivelul hemoglobinei sale era de 12. 

“Mi-am dat seama că era vorba de pesto”, împărtășește Tere cu emfază.“ Corpul meu tânjea după el. Medicii obișnuiau să comenteze că mâinile mele arătau palide și galbene. Acum nu mai este așa. Mâinile mele arată sănătoase”. 

Pentru Tere, concentrația de verdețuri adăugată la mesele sale zilnice a făcut o diferență uriașă. 

“Este ceva atât de simplu, dar nu le mâncam în cantitatea potrivită”, împărtășește ea. “A fost atât de simplu! Am început să plâng când am văzut cifrele de la analizele de sânge.”

Tere, mama ei și acum fiul ei, toți trei au adoptat dieta antiinflamatoare ca stil de viață. Toți trei gătesc pe rând unul pentru celălalt atunci când sunt împreună. 

“Suntem în aceeași barcă împreună”, spune Tere cu un zâmbet. “Îl laud pe Domnul pentru asta”.